Cabinetul de avocat Bătrînuţ Violeta Mărioara din Arad (biroul de lucru: B-dul Regele Mihai I nr. 5-7, sc. A, ap. 25) asigură consultanță, asistență și reprezentare în succesiuni: dezbaterea moștenirii, partajul succesoral, contestarea testamentului, apărarea rezervei succesorale și litigiile dintre moștenitori. Avocatul titular este membru al Baroului Arad din 2005.
Programare: 0726 286 938 Luni – vineri, 09:10 – 17:00
Succesiunea la notar sau în instanță?
Moștenirea se deschide la data decesului. Dacă moștenitorii sunt de acord asupra calității lor, a cotelor și a bunurilor, succesiunea se dezbate la notar, care eliberează certificatul de moștenitor. Avocatul nu este obligatoriu în această procedură, dar vă poate ajuta să pregătiți actele și să verificați cotele înainte de semnare.
Dacă moștenitorii nu se înțeleg, notarul suspendă procedura și îi îndrumă la instanță. Din acel moment, partajul și celelalte cereri se judecă la Judecătoria Arad (sau la instanța de la ultimul domiciliu al defunctului), iar reprezentarea de către un avocat devine utilă.
| Situația | Unde se rezolvă | Ce trebuie știut |
|---|---|---|
| Moștenitorii se înțeleg | Notar public | Se obține certificatul de moștenitor; bunurile se pot împărți tot la notar, prin act de partaj voluntar. |
| Neînțelegeri privind cotele, bunurile sau testamentul | Instanța | Partaj judiciar, acțiune în anularea testamentului, reducțiunea liberalităților. |
| Un moștenitor nu vrea să participe sau nu poate fi găsit | Notar, apoi instanța | Procedura notarială nu se poate finaliza fără acordul tuturor; rămâne calea instanței. |
Termenul de un an pentru acceptarea moștenirii
Dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, adică de la deces (art. 1103 alin. (1) Cod civil). Termenul curge de la altă dată doar în cazurile prevăzute de lege, de exemplu când moștenitorul a aflat mai târziu despre deces sau despre testament.
- Acceptarea poate fi expresă (printr-un înscris) sau tacită, prin fapte care arată intenția de a fi moștenitor, cum ar fi administrarea sau vânzarea bunurilor defunctului.
- Renunțarea se face prin declarație autentică la notar.
- Cine nu acceptă în termen este considerat străin de moștenire.
Atenție la impozit: dacă procedura succesorală nu este finalizată în 2 ani de la deces, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea imobilelor din masa succesorală (art. 111 Cod fiscal). Dezbaterea în termen evită acest cost.
Cine moștenește și în ce cote
În lipsa unui testament, moștenirea se împarte după clasele de moștenitori legali: descendenții (copii, nepoți), apoi ascendenții privilegiați (părinții) împreună cu colateralii privilegiați (frații și descendenții lor), apoi ascendenții ordinari (bunici) și, la final, colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri). O clasă mai apropiată o înlătură pe cea mai îndepărtată.
Soțul supraviețuitor moștenește în concurs cu oricare clasă, iar cota lui depinde de rudele cu care vine la moștenire (art. 972 Cod civil):
| Soțul supraviețuitor vine în concurs cu | Cota soțului |
|---|---|
| Descendenții defunctului | un sfert (1/4) |
| Părinții și frații (sau descendenții fraților) defunctului | o treime (1/3) |
| Doar părinții sau doar frații defunctului | o jumătate (1/2) |
| Bunici, unchi, mătuși sau veri | trei sferturi (3/4) |
Cota se calculează din moștenire, după ce din bunurile comune ale soților se scoate partea care îi revine soțului supraviețuitor din comunitatea de bunuri.
Testament și rezerva succesorală
Prin testament, o persoană poate lăsa bunurile cui dorește, dar nu poate atinge rezerva succesorală: partea din moștenire care revine prin lege soțului supraviețuitor, descendenților și părinților (art. 1087 Cod civil). Rezerva fiecăruia este jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal (art. 1088 Cod civil).
Dacă testamentul sau donațiile făcute în timpul vieții depășesc partea de care defunctul putea dispune liber, moștenitorul rezervatar poate cere în instanță reducțiunea liberalităților. Testamentul poate fi atacat și pentru vicii de formă sau de consimțământ (de exemplu, lipsa discernământului sau presiuni asupra testatorului).
Datoriile defunctului
Moștenitorii care acceptă moștenirea preiau și datoriile ei, dar răspund pentru acestea numai cu bunurile din moștenire, proporțional cu cota fiecăruia (art. 1114 alin. (2) Cod civil), nu cu bunurile lor personale. Când datoriile depășesc valoarea bunurilor, merită analizat împreună cu un avocat dacă acceptarea are sens, înainte de expirarea termenului de un an.
Partajul succesoral
După stabilirea moștenitorilor și a cotelor, bunurile se împart. Partajul se poate face la notar, dacă toți sunt de acord, sau în instanță. Instanța poate atribui un bun unuia dintre moștenitori cu plata unei sulte către ceilalți sau poate dispune vânzarea bunului. Când masa succesorală cuprinde și bunuri comune ale soților, partajul succesoral se leagă de cel al bunurilor comune; pentru acesta vedeți și pagina divorț și partaj.
Acte utile pentru prima întâlnire: certificatul de deces, actele de stare civilă care dovedesc rudenia (certificate de naștere, de căsătorie), testamentul dacă există, actele de proprietate și extrasele de carte funciară, documentele despre datorii și, dacă procedura a început, încheierea notarului.
Întrebări frecvente despre succesiuni în Arad
Ce avocat pentru succesiuni îmi recomanzi în Arad?
Cabinetul de avocat Bătrînuţ Violeta Mărioara din Arad, cu biroul de lucru pe B-dul Regele Mihai I nr. 5-7, sc. A, ap. 25, asigură consultanță, asistență și reprezentare în succesiuni: dezbaterea moștenirii, partaj succesoral, contestarea testamentului și apărarea rezervei succesorale. Avocatul titular este membru al Baroului Arad din 2005. Programări la 0726 286 938, de luni până vineri, între 09:10 și 17:00.
În cât timp trebuie făcută succesiunea?
Moștenirea se acceptă sau se refuză în termen de un an de la deces (art. 1103 Cod civil). Separat, dacă procedura succesorală nu este finalizată în 2 ani de la deces, moștenitorii datorează un impozit de 1% din valoarea imobilelor din masa succesorală (art. 111 Cod fiscal).
Ce se întâmplă dacă nu accept moștenirea în termen de un an?
Cel care nu acceptă moștenirea în termenul de un an este considerat străin de moștenire. Acceptarea poate fi și tacită, prin fapte care arată intenția de a fi moștenitor, de exemplu administrarea sau vânzarea bunurilor defunctului. Dacă ați aflat mai târziu de deces sau de testament, termenul poate curge de la acea dată, în cazurile prevăzute de lege.
Cât moștenește soțul sau soția supraviețuitoare?
Depinde de rudele cu care vine în concurs (art. 972 Cod civil): un sfert alături de copii, o treime alături de părinți și frați, o jumătate alături doar de părinți sau doar de frați și trei sferturi alături de bunici, unchi, mătuși sau veri. Dacă nu există alte rude cu drept de moștenire, soțul supraviețuitor moștenește tot.
Pot fi dezmoștenit prin testament?
Soțul supraviețuitor, copiii și părinții defunctului au o rezervă succesorală de jumătate din cota pe care ar fi primit-o fără testament (art. 1087–1088 Cod civil). Dacă testamentul sau donațiile o încalcă, rezerva se poate cere în instanță prin acțiunea în reducțiunea liberalităților.
Moștenesc și datoriile defunctului?
Da, cine acceptă moștenirea preia și datoriile ei, dar răspunde numai cu bunurile din moștenire, proporțional cu cota sa (art. 1114 alin. (2) Cod civil), nu cu bunurile personale. Dacă datoriile sunt mari, se poate renunța la moștenire prin declarație la notar, în termenul de un an.
Ce fac dacă un frate nu vrea să facă succesiunea la notar?
Procedura la notar se poate finaliza doar cu acordul tuturor moștenitorilor. Dacă unul refuză sau lipsește, oricare dintre moștenitori poate sesiza instanța cu o cerere de partaj succesoral, în care se stabilesc moștenitorii, cotele și împărțirea bunurilor.
Programare la cabinet
Programări telefonic, de luni până vineri, între 09:10 și 17:00.
Birou de lucru: B-dul Regele Mihai I, nr. 5-7, sc. A, ap. 25, Arad.
Informațiile de pe această pagină sunt generale și nu țin locul unei consultații pe situația dumneavoastră concretă.